Textul articolului
SERI DIPLOMATICE
discurs susținut pe 21 noiembrie 2025 E.S. Ambasadorul Republicii Coreea în România, dl. RIM Kap-soo
COREEA DE SUD ȘI ROMÂNIA ÎNTR-O ORDINE MONDIALĂ AFLATĂ ÎN SCHIMBARE
Abstract
Lucrarea de față reconstituie principalele teme și mesaje prezentate de E.S. dl. RIM Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România, în cadrul Serii Diplomatice DIM desfășurate la data de 21 noiembrie, 2025. Urmând structura și logica internă a prelegerii susținute de Excelența Sa, textul prezintă perspectiva acestuia asupra mediului internațional în transformare, marcat de noile competiții geopolitice, interdependența tehnologică și erodarea și schimbarea scenariilor formate în perioada post-Război Rece. Discursul abordează rolul descurajării și al securității bazate pe alianțe, precum și evoluția Parteneriatului Strategic Coreea-România într-un context transregional mai larg, care conectează dinamica de securitate europeană și indo-pacifică.
Lucrarea reproduce reflecțiile Excelenței Sale cu privire la imperativele strategice comune celor două state, inclusiv mediile lor de securitate, angajamentele alianței și interesul pentru consolidarea cooperării practice. O atenție deosebită este acordată domeniilor evidențiate în discurs ca fiind relevante pentru relația bilaterală, precum cooperarea în domeniul apărării, energia și tehnologia nucleară, infrastructura, inovarea tehnologică și reziliența economică. Scopul lucrării este de a oferi o reproducere clară, detaliată și structurată a discursului diplomatic susținut în cadrul evenimentului.
Introducere: Un parteneriat care se conturează într-o lume a schimbărilor
În ultimii ani, ordinea globală a intrat într-o fază de volatilitate profundă, care schimbă radical presupunerile formate în deceniile de după perioada Războiului Rece. Arhitectura liberală internațională, percepută anterior ca fiind stabilă, extensibilă și ireversibilă din punct de vedere normativ, este contestată de revizionismul geopolitic, de accelerarea competiției tehnologice, de fragmentarea interdependenței economice și de diminuarea consensului multilateral. Conflictul militar, rivalitatea tehnologică și fragmentarea ideologică au erodat certitudinile post-Război Rece, precum inevitabilitatea globalizării, convergența politică și extinderea liniară a păcii democratice. În acest context contestat, parteneriatele bilaterale care au funcționat de-a lungul timpului în umbra politicii marilor puteri au dobândit o semnificație amplificată. Prin urmare, prin promovarea cooperării în domenii precum apărarea, energia, tehnologia și diplomația, astfel de parteneriate pot influența dinamica regională și pot consolida reziliența strategică mai largă.
În acest context, Centrul pentru Studiul Dezvoltării Internaționale și Migrației (DIM) a organizat cea de-a doua ediție a Serilor Diplomatice la data de 21 noiembrie, 2025, avându-l ca invitat principal pe Excelența Sa dl. RIM Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România. Ambasadorul a susținut o prelegere nuanțată despre Parteneriatul Strategic dintre Coreea și România într-un peisaj internațional aflat în schimbare, axată pe transformarea ordinii mondiale, revenirea trecutului, a istoriei și logica evoluțiilor alianțelor, a descurajării și a dezvoltării.
La începutul intervenției sale, Excelența Sa s-a referit la contextul internațional mai larg în care este situată relația bilaterală. A fost descris un mediu global marcat de volatilitate crescută, competiție geopolitică reînnoită, rivalitate tehnologică și provocări la adresa presupunerilor asociate perioadei post-Război Rece. În acest cadru, s-a subliniat faptul că parteneriatele bilaterale au căpătat o relevanță sporită sub forma de instrumente de cooperare în domenii precum securitatea, energia, tehnologia și diplomația.
Pe parcursul prelegerii, E.S. dl. RIM Kap-soo a prezentat evaluarea sa asupra evoluțiilor globale actuale și și-a expus opiniile privind securitatea, cooperarea bazată pe alianțe și evoluția relațiilor dintre Coreea de Sud și România. Excelența Sa s-a referit la transformarea ordinii mondiale, la importanța reînnoită a descurajării și a alianțelor, precum și la necesitatea cooperării practice între state cu viziuni similare. În pofida distanței geografice, România și Coreea de Sud împărtășesc imperative strategice comparabile, în calitate de democrații aflate în proximitatea unor actori revizioniști și ancorate în culturi de securitate bazate pe alianțe. În consecință, această convergență creează oportunități pentru o colaborare substanțială dincolo de angajamentele simbolice. De-a lungul discursului au fost identificate mai multe domenii în care cooperarea bilaterală a devenit tot mai relevantă.
În continuare, lucrarea explorează patru dimensiuni interconectate evidențiate în cadrul Serii Diplomatice, și anume: (1) erodarea ordinii post-Război Rece și implicațiile acesteia pentru diplomația puterilor mijlocii; (2) Coreea și România ca puteri mijlocii aliniate, confruntate cu vecini revizioniști și incertitudine strategică; (3) evoluția relațiilor bilaterale de la Parteneriatul Strategic din 2008 și platforma instituțională pe care acesta o oferă; (4) oportunități concrete pentru aprofundarea cooperării, în special în domeniul colaborării industriale de apărare, al energiei nucleare și cooperării civile nucleare, al infrastructurii și diversificării lanțurilor de aprovizionare, precum și al inovării tehnologice, inclusiv al tehnologiilor emergente.
Revenirea istoriei: iluziile post-Război Rece și reactivarea strategică
Excelența Sa dl. RIM Kap-soo a început discursul în cadrul Serii Diplomatice DIM cu observația că „lumea pe care o cunoșteam a dispărut”. Presupunerile asociate perioadei post-Război Rece, inclusiv așteptările privind stabilitatea susținută și cooperarea internațională previzibilă, au fost contestate din ce în ce mai mult de noile rivalități geopolitice și de conflictele militare. În prelegerea sa, a descris un mediu internațional în care securitatea, tehnologia, relațiile economice și diplomația au devenit strâns interconectate.
Pentru a ilustra această transformare, dl. Ambasador a făcut referire la două evoluții majore care, în opinia sa, au remodelat dinamica securității globale, și anume: atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Atacurile din 2001 au redirecționat atenția internațională către combaterea terorismului, amenințările asimetrice și răspunsurile de politică motivate de considerente de securitate, în timp ce războiul din Ucraina a marcat revenirea conflictului interstatal de mare amploare în Europa. Aceste evenimente au accelerat tendințe precum militarizarea, utilizarea sancțiunilor, apariția amenințărilor cibernetice și hibride, precum și preocupările crescânde legate de neproliferare.
În continuare, Excelența Sa a subliniat că la nivel regional, crizele contemporane sunt tot mai interconectate. Ca exemplu a făcut referire la sprijinul acordat de Coreea de Nord Rusiei în timpul războiului din Ucraina, subliniind că această evoluție ilustrează legătura tot mai strânsă dintre mediul de securitate european și cel indo-pacific. În acest context, provocările de securitate nu mai pot fi analizate ca fiind izolate din punct de vedere geografic. De-a lungul discursului a fost evidențiat caracterul multidimensional al provocărilor de securitate, și anume interdependența tot mai mare dintre securitatea militară, stabilitatea economică și dezvoltarea tehnologică. De asemenea, lanțurile de aprovizionare, infrastructura și tehnologiile avansate sunt factori care joacă, în prezent, un rol central în considerațiile de securitate națională.
A fost abordat și rolul interdependenței care se află într-o continuă schimbare, subliniindu-se faptul că legăturile economice și tehnologice, anterior asociate cu stabilitatea, pot genera și vulnerabilități atunci când infrastructura critică și lanțurile de aprovizionare sunt expuse presiunilor geopolitice. În acest context, Excelența Sa a făcut referire la Coreea de Sud și România ca state care operează în medii strategice complexe, ce necesită un echilibru atent între descurajare, diplomație și reziliență.
E.S. dl. RIM Kap-soo a accentuat faptul că diplomația trebuie susținută de capacități credibile. Pacea nu este realizată și susținută doar prin dialog, ci și prin forță, principiu pe care l-a asociat poziției de securitate a Coreei de Sud pe Peninsula Coreeană. De asemenea, dl. Ambasador a făcut referire la mediul de securitate al României, în special în contextul războiului din Ucraina și al rolului său în cadrul NATO, remarcând similitudini în ceea ce privește accentul pus pe descurajare și cooperarea în cadrul alianțelor.
Totodată, discursul a evidențiat faptul că în domeniile de economie și tehnologie, considerațiile de securitate se extind din ce în ce mai mult. Dl. Ambasador a menționat arii precum tehnologiile avansate, infrastructura digitală, energia și materialele critice ca fiind sectoare în care competiția strategică s-a intensificat. În acest context, s-a subliniat faptul că dominanța și conducerea acestor domenii au devenit fundamentale în cadrul conturării relațiilor de putere contemporane.
În ansamblu, discursul a prezentat o viziune asupra securității internaționale în care descurajarea, capacitatea tehnologică, reziliența economică și cooperarea între state aliate și cu viziuni similare sunt strâns legate. Dl. Ambasador a încadrat relația evolutivă dintre Coreea de Sud și România în acest mediu internațional mai larg, subliniind necesitatea adaptării la schimbarea sistemică, menținând totodată cooperarea bazată pe alianțe.
Coreea de Sud și România: istorii paralele și imperative comune
În discursul său, E.S. dl. RIM Kap-soo a descris Coreea de Sud și România ca state care, în pofida distanței geografice, se confruntă cu provocări strategice comparabile. Ambele au fost prezentate ca democrații situate în regiuni afectate de tensiuni de securitate persistente, subliniindu-se că alianțele constituie piloni fundamentali ai politicilor lor de securitate.
Dl. Ambasador a făcut referire la experiența istorică drept un factor-cheie în modelarea și configurarea abordărilor naționale privind securitatea. În cazul Coreei de Sud, a evidențiat impactul durabil al Războiului Coreean, menționând că natura nerezolvată a conflictului continuă să influențeze planificarea apărării, conștientizarea publică și cultura strategică. Potrivit prelegerii, această moștenire istorică a consolidat importanța descurajării, a pregătirii militare și a cooperării în cadrul alianțelor ca priorități de securitate durabile.
În ceea ce privește România, Excelența Sa a făcut referire la experiența Războiului Rece și la tranziția postcomunistă, precum și la implicațiile de securitate mai recente generate de războiul din Ucraina. S-a subliniat că proximitatea față de conflictul în desfășurare și instabilitatea regională au sporit accentul pus de România pe garanțiile de securitate, pregătirea defensivă și participarea activă în cadrul mecanismelor de apărare colectivă.
De-a lungul discursului, dl. Ambasador a evidențiat faptul că aceste experiențe istorice au favorizat o înțelegere comună a securității ca responsabilitate susținută, și nu ca o condiție pasivă. Atât Coreea de Sud, cât și România operează în medii strategice în care descurajarea și cooperarea bazată pe alianțe sunt percepute drept necesități practice, modelate de memoria istorică și de riscurile contemporane.
Prelegerea a subliniat, de asemenea, faptul că provocările de securitate care afectează Europa și Asia de Est sunt din ce în ce mai interconectate. Ca ilustrare a acestei dinamici transregionale, dl. Ambasador a făcut referire la evoluții care leagă mediile de securitate indo-pacific și european, subliniind că deciziile strategice și conflictele dintr-o regiune pot avea implicații directe una asupra celeilalte. În acest context, E.S. a prezentat relația dintre Coreea de Sud și România ca fiind fundamentată pe convergența perspectivelor privind securitatea, alianțele și cooperarea internațională. Potrivit discursului, aceste perspective comune oferă o bază pentru dialog și cooperare continuă într-un mediu internațional caracterizat de incertitudine sporită și dinamici de securitate interconectate.
Parteneriatul Strategic reconsiderat: de la relații politice la colaborare concretă
Abordând relațiile bilaterale, E.S. dl. RIM Kap-soo s-a referit la Parteneriatul Strategic instituit în 2008 ca fiind cadrul instituțional care ghidează cooperarea dintre Coreea de Sud și România. Potrivit domnului Ambasador, acest parteneriat a asigurat continuitatea dialogului politic și a permis dezvoltarea treptată a cooperării în multiple domenii. Excelența Sa a subliniat că eficiența unui parteneriat este reflectată în implementarea sa practică de-a lungul timpului.
În domeniul apărării, acesta a menționat implicarea tot mai amplă a Coreei de Sud în relațiile cu partenerii europeni și interesul țării pentru dezvoltarea unor forme de cooperare pe termen lung. S-a precizat că relațiile de apărare nu se limitează la livrarea de echipamente, ci pot include și elemente precum instruirea, mentenanța, logistica și colaborarea industrială. Aceste componente au fost prezentate în discurs ca fiind elemente ale unei cooperări susținute, și nu ca tranzacții izolate.
De asemenea, cooperarea în domeniul energiei a fost abordată ca parte a relației bilaterale. E.S. dl. RIM Kap-soo a făcut referire la energia nucleară, inclusiv la tehnologiile emergente, ca domeniu de potențială cooperare în contextul securității energetice și al sustenabilității pe termen lung. Experiența Coreei de Sud în ingineria nucleară și implementarea proiectelor poziționează statul ca un partener relevant în discuțiile privind soluțiile energetice viitoare. Aceste referiri au fost prezentate ca direcții posibile de cooperare, și nu ca proiecte finalizate sau convenite.
Infrastructura și logistica au constituit un alt domeniu menționat în discurs. Dl. Ambasador a făcut referire la poziția geografică strategică a României și la relevanța infrastructurii de transport și portuare în cadrul regional și aliat. În acest context, a subliniat faptul că predictibilitatea și continuitatea instituțională reprezintă considerații importante pentru cooperarea internațională și pentru investiții, în special din perspectiva companiilor private.
Dezvoltarea tehnologică a fost prezentată ca o dimensiune din ce în ce mai importantă a Parteneriatului Strategic. Potrivit prelegerii, tehnologiile avansate sunt strâns legate atât de reziliența economică, cât și de considerațiile de securitate în mediul internațional contemporan. Dl. Ambasador a menționat domenii precum infrastructura digitală, producția avansată și tehnologiile emergente ca sectoare în care cooperarea ar putea căpăta relevanță sporită.
În acest context, E.S. dl. RIM Kap-soo a făcut referire la capacitatea tehnologică a Coreei de Sud și la poziția României în cadrul structurilor europene ca elemente care pot susține cooperarea. Aceste observații au fost integrate într-o reflecție mai amplă privind modul în care statele se adaptează competiției tehnologice și condițiilor globale în schimbare, fără a prezenta cooperarea tehnologică drept un domeniu de politică distinct sau autonom.
Către un parteneriat orientat spre viitor: aspirații, provocări și viziune strategică
În partea finală a prelegerii sale, E.S. a abordat orientarea viitoare a Parteneriatului Strategic dintre Coreea de Sud și România. S-a subliniat faptul că parteneriatele eficiente necesită planificare pe termen lung, continuitate instituțională și angajament susținut. Cooperarea nu rezistă și nu persistă doar prin alinierea intereselor, ci prin responsabilitate comună și efort constant. În acest sens, parteneriatele trebuie menținute în timp, nu doar proclamate simbolic.
Dl. Ambasador a făcut referire la domeniile existente de cooperare, inclusiv apărarea, energia și infrastructura, menționând că dezvoltarea lor ulterioară depinde de angajamente pe termen lung. Excelența Sa a evidențiat, de asemenea, tehnologia, educația și capitalul uman ca domenii de importanță crescândă în mediul internațional actual.
În ceea ce privește rolul României, E.S. dl. RIM Kap-soo a menționat poziția acesteia în cadrul Uniunii Europene și al NATO, subliniind relevanța sa în contexte europene și regionale mai largi. În acest cadru, România a fost prezentată ca un potențial punct de conexiune pentru cooperare în interiorul acestor structuri instituționale. De asemenea, Excelența Sa a făcut referire la propria experiență de dezvoltare a Coreei de Sud, marcată de industrializare, investiții susținute în educație și planificare de politici pe termen lung. Aceste referințe au fost formulate ca reflecții asupra experienței, și nu ca un model de urmat.
În încheierea acestei părți a discursului, dl. Ambasador a subliniat faptul că transformarea Coreei de Sud nu a fost nici liniară, nici lipsită de efort. S-a evidențiat că dezvoltarea economică a rezultat din coordonare pe termen lung, consens social și investiții constante în educație. Observațiile au fost prezentate ca o ilustrare a importanței angajamentului strategic susținut în procesul de dezvoltare națională.
Concluzii: Coreea, România și arhitectura viitorului
În concluziile discursului, E.S. a revenit la contextul internațional mai larg în care este încadrată relația dintre Coreea de Sud și România -un mediu caracterizat de erodarea presupunerilor post-Război Rece, de noi provocări de securitate și de intensificarea competiției tehnologice. În acest cadru, s-a subliniat faptul că alianțele și parteneriatele necesită o adaptare continuă și angajament constant.
Dl. Ambasador a reiterat relevanța descurajării, a cooperării bazate pe alianțe și a angajamentului practic între state cu viziuni similare. Excelența Sa a menționat apărarea, energia, infrastructura și tehnologia ca domenii în care cooperarea dintre Coreea de Sud și România este relevantă în contextul internațional actual. Domeniile enunțate au fost prezentate ca elemente constitutive ale unui cadru mai larg de dialog și cooperare.
Lucrarea de față a reprodus principalele teme și mesaje prezentate în discursul susținut de către E.S. dl. RIM Kap-soo în cadrul Serii Diplomatice DIM, păstrând structura și conținutul acestuia, fără a depăși aria tematică și scopul prelegerii și fără a introduce interpretări personale și independente.